Din start, vreau să mă simt liber, să scriu ce gândesc! Nu sunt misogin (un bărbat care ar urî femeile), dar mi-au atras atenţia nişte cugetări referitoare la femei. Voi discuta despre sexul slab, dacă sunt importante pentru noi? Putem trăi făra ele? Ne sunt ele egale? Haideţi să dăm frâu liber misoginismului din noi … lasă bărbatul din tine să vorbească.
Iată ce am spicuit citind mai multe despre femei:
- Enriyeu Castaldo: Feminismul există doar pentru a integra femeile urâte în societate.
- Charles Bukowski: Prin a renunţa, femeile înţeleg o scurtă pauza între două dorinţe.
- Mario Adorf: Când femeile nu mai ştiu ce să facă, se dezbracă. Si acest lucru e probabil singurul bun pe care îl pot face.
- Samuel Beckett: Femeile îşi iubesc mai mult copiii, pentru că pot fi sigure că e al lor.
- Aristotel: Un bărbat înţelept nu îşi contrazice nevasta. El aşteaptă până o face ea singură.
- Humphrey Bogart: Bunul renume al unei femei se datorează tăcerii mai multor bărbaţi.
- Maurice Chevalier: Atenţie la o femeie care gândeşte logic! Căci logica şi femeia sunt atât de incompatibile, încât este împotriva naturii când apar împreună.
- Johannes Cotta: Există trei tipuri de femei: cele frumoase, cele inteligente şi majoritatea.
- W.C. Fields: Marea întrebare, la care nu ştiu să răspund în ciuda a treizeci de ani de studiu despre femei, este următoarea: Ce vrea de fapt o femeie?
- Sigmund Freud: Când o femeie îşi conturează buzele este ca şi când un soldat îşi curăţă mitraliera.
- Bob Hope: Trei tipuri de bărbaţi nu înţeleg femeile: bărbaţii tineri, bărbaţii de vârsta mijlocie şi bărbaţii bătrâni.
- Menander: Femeia este o greşeală acceptabilă a naturii.
Mai zicea un filozof odată că femeie proastă este de fapt un pleonasm, părerea lui!
Bineînţeles că acestea nu sunt altceva decât miştocăreli la adresa femeiei şi nicidecum o părere general-acceptată de toţii bărbaţii (afară de cei misogini). Deci nu e chiar aşa. Dar am şi eu o mică doză de misoginism uneori. Si eu sunt de aceeaşi părere că o bună parte din femei nu pot gândi logic. Sunt unele aşa de naive, dar sunt şi cele care nu te cred nici dacă zici ceva pe bune. Nu prea pot gândi logic sau nu vor să arate asta. In rest nu cred că femeile sunt proaste sau nu ştiu ce.
Pe de altă parte, nu ştiu dacă ar recunoaşte vreun bărbat ca e misogin, deşi există destul de mulţi, în special la noi (datorită reminiscenţilor sovietice). Şi, continui să cred că, aproape toţi bărbaţii au o doza mai mare sau mai mică de misoginism şi de aceea mulţi sunt complexati de o femeie mai inteligentă ca ei sau care are mai mulţi bani etc.
În continuare, am să inserez un fragment găsit de pe net. Nu pot să-i interzic autorului dreptul de a mai scrie, este ca şi cum i-aş spune să nu mai gândească, să aibă o părere. Dar, personal, mi se pare că a exagerat prin “meditaţiile” sale. Iată ce scrie:
Odata cu trecerea la noile regimuri, mai mult sau mai putin capitaliste, mai mult sau mai putin “de tranzitie”, pe plaiurile mioritice si-a facut aparitia o noua specie bipeda cu pretentii de “sapiens”: proasta (stupida stupidis). Nu am reusit sa identificam originea fenomenului. Tehnologia inceputului de secol XXI nu ne-a oferit inca aceasta posibilitate. Putem sa pornim de la premiza ca proasta a existat dintotdeauna alaturi de om, putem sa-i atribuim origine divina (multi inca fac aceasta greseala, venerand diverse proaste) sau putem sa punem aparitia proastei printre homo sapiens pe seama unei mutatii genetice. Ramane probabil la latitudinea generatiilor viitoare sa determine cu exactitate care din aceste speculatii este cea adevarata.
Dezbateri aprige au provocat cativa asa-zisi specialisti, care au confundat proasta – ca specie – cu “needucata”. S-a recurs la toate metodele demonstrative existente, din fizica, matematica si psihologie, dar specialistii au dat gres. Concluzia a reiesit aproape de la sine: exista o diferenta fundamentala intre proasta si needucata, fie si prin faptul ca pentru cea de-a doua mai exista speranta.
Trebuie sa incepem printr-o clasificare. Daca va inchipuiti ca proasta este pur si simplu proasta, gresiti din start. “Proasta” ca atare nu exista, ci multiple variatiuni ale acestei specii. Evident, zona urbana reprezinta aria de raspandire cea mai mare pentru aceasta specie, dar exemplare de proasta pot fi gasite si in zonele suburbane si in mediul rural. Nu exista date exacte despre zonele nelocuite de om, dar cativa exploratori au mentionat in jurnalele lor fie ca se asteptau sa intalneasca proaste, fie ca intr-adevar le-au intalnit.
Clasificarea de care aminteam mai sus imparte proastele pe subspecii si, ulterior, pe ramuri.

