Moartea reprezintă un fenomen simplu în natură. Că omul amplifică tot evenimentul din motive subiective, asta este partea a doua, cea care aduce o doză semnificativă de tragic în toată ecuaţia. Pe parcursul vieţii, oamenii îşi tot schimbă percepţia asupra morţii. Apropiindu-se de ea, plecarea pare mai degrabă o dulce ispită decât o despărţire plină de teamă…
Să vedem ce au spus câţiva oameni celebri chiar înainte ca moartea să-i răpună… (mai mult…)
Foarte probabil, cei mai mulţi care citesc aceste rânduri nu sunt criminali. Eu sper din tot sufletul să nu fie niciunul, deşi, sincer, Hannibal Lector chiar era un tip simpatic. Însă, sunteţi 100% siguri că sunteţi inocenţi? Eu nu aş băga mâna în foc pentru asta. Intraţi aici şi vedeţi cum şi de ce.
Ah, foarte important, aveţi şi şansa ispăşirii!
Motive de a merge la vot (spicuite din programele electorale):
Pentru a pune capăt tranziţiei.
Pentru a demonstra că nu putem fi manipulaţi.
Pentru că trebuie să demonstrăm că noi suntem puterea.
Pentru că trebuie să ne gândim la viaţa noastră şi a copiilor noştri.
Pentru că ne-am săturat de minciună.
Pentru a nu mai fi reprezentaţi de oportunişti şi mafioţi.
Pentru ca cei bătrâni să nu mai hotărască soarta tinerilor.
Pentru ca Republica Moldova să se integreze în Europa.
Pentru că unicul tău vot poate fi hotărâtor.
Pentru că e un drept, până la urmă.
Dar nu uita, votează în cunoştinţă de cauză ! (mai mult…)
Chiar dacă numeric, femeile sunt mai multe decât noi, trăim practic într-o lume a bărbaţilor. Ce ne-am fi făcut dacă lucrurile n-ar fi stat exact aşa? Cum ar fi arătat totul în jurul nostru?
În urmă cu câteva zile, celebrul site Worth1000 a dat startul unui nou concurs din cale-afară de interesant (ajuns la ediţia 6), aşteptând din partea utilizatorilor cât mai multe creaţii pe tema “If Women Ruled”. Condiţii relativ simple, creativitate din plin şi câteva obiecte mai degrabă masculine care să treacă subit în “portofoliul” femeilor. Acestea au fost toate datele problemei… Transpunerea imaginaţiei într-o formă finală a cerut cunoştinte solide în materie de editare şi manipulare fotografică, astfel ca numai cele cu adevărat bune au reuşit să treacă de filtrele organizatorilor. (mai mult…)
Am produs un mod de viaţă, un mod în care ne gândim la bani, cum să-i facem, să-i avem în cantităţi mari, carduri etc. Recunosc, am o obsesie, cea a banilor. Nu vreau să ajung să nu-mi pot satisface moderat dorinţele, măcar cele prioritare. Banii ne diavolizează pe noi, în primul rând, ca fiinţe umane, ca posesori şi promotori al unor valori general-umane, pierdem credinţa şi acceptăm mai uşor umilinţa. Plecăm afară, ne subjugăm unor escroci şi ajungem, în ultimă instanţă, la fenomenul descris atât de bine de Emile Durkheim – suicidul. (mai mult…)
Un analist politic, cum pare el, nu este doar un pamfletar sau o persoană care are ca scop major să critice puterea, să facă adnotări sau recenzii la politica statului. Un analist politic, este, în primul rând, o persoană responsabilă, dacă este conştient de meseria lui, echidistant şi imparţial în raport cu anumiţi lideri politici. Am putea spune că este, în unele cazuri, mai influent ca un preşedinte sau oricare alt actor politic, mai priceput sau, dimpotrivă, un măscărici şi un circar, care face partizanat, dezinformează opinia publică, manipulează şi denigrează imaginea. Iată de ce, a fi analist politic, este interesant, dar şi riscant uneori. De ce? Fiindcă există posibilitatea de a fi momeală pentru un oarecare lider de opinie. Totodată, dacă mai calci şi peste anumite principii de etică, morală sau norme deontologice, ai o imagine de lingău şi un păcătos al doctrinei politice pe care o împărtăşeşti. Deci sunt probleme, de care, volens-nolens, te ataşezi sau dacă nu, îţi sunt atribuite de către alţii din breaslă. (mai mult…)
De când în puii mei, judecătorii au devenit cinstiţi în Moldova? Ca să vezi, la întrunirea anuală a judecătorilor din data de 6 februarie, aceştia au ţinut câteva discursuri despre cum trebuie să se comporte mass media în raport cu ei… Cică “nu excludem că, din noi, sunt din acei care i-au mită, dar nu trebuie să generalizăm. Mai multe ziare autohtone, considerate de opoziţie, dezinformează opinia publică referitor la sistemul judiciar al Republicii Moldova”. Păi, cum vine asta? Cam a putoare, şi din aia de câcat. Poate din sud sau nord, cine ştie, dar pute băiiii. Judecătorii ăştia mai bine ar ţine discursuri despre “portofele, portofele, voi sunteţi zilele mele, pentru voi eu trag belele!”, dar nicidecum o lecţie pentru jurnalişti despre imparţialitate. Da, au umplut coridoarele de jale cu această întrunire anuală. Au făcut-o şi pe asta, şi-au băgat mucii în fasole. (mai mult…)
De regulă sunt destul de discret în afirmaţii, fie în discuţii, fie pe net, pentru că aşa ne-a învăţat societatea în care 
trăim: să ne fie frică de exprimarea propriilor păreri, pentru a apăra drepturile semenilor. Dar uneori lucrurile îţi scapă de sub control, nu mai eşti acelaşi tu. Iată, de exemplu, în imaginea alăturată. În faţa blocului unde stau când plec la Bucureşti, cineva şi-a parcat maşina şi, pe semne, a uitat de ea. Evident că, încurca altora. Dar nimeni nu s-a încumetat să afle cine este proprietarul ei. Lucru ăsta se putea face, de altfel, foarte simplu, printr-o sesizare la sectorul de poliţie. Ei bine, noi, în general, ce facem în asemenea condiţii şi contexte: “Dă-te-n pula mea, de prost ce eşti!”, “Câcat care te-a făcut măta”, “Jegosu’ dreacu’”, “Labagiu şi bulangiu împuţit” sau pentru societatea moldovenească arhicunoscutul “pydaras” e omniprezent. (mai mult…)
Cum mie o dată la două săptămâni îmi pute ceva, astăzi s-a nimerit să-mi pută pregătirea politică a 90% dintre indivizii care populează micul ecran şi nu numai. Chiar dacă nu sunt un fan al micului ecran când vine vorba de politică (deşi fac 
jurnalism politic şi analiză politică cu cei de la FRIŞPA), modul în care aceşti indivizi îşi extind influenţa şi în presă mă deranjează.
În momentul în care o serie de “lideri de opinie” încep să-şi dea cu părerea despre viaţa politică, viaţă pe care ei nu o înteleg, nu o cunosc şi nici nu o pot descifra, întreaga categorie socială reprezentată de acei lideri de opinie începe să adopte treptat ideile expuse. Or, la noi, în această ţară cu miros mioritic, cu discursuri mătăsoase şi uneori multilateral interpretabile ai impresia că totul este de la second hand. Trăim într-o lume în care cerem o bună guvernare, transparenţă, libertatea de exprimare şi o presă echidistantă. Iată că încet, dar cu paşi mari se apropie şi campania electorală (nu mai zic de unii care deja o fac demult). Să vedem aici ce ragaturi vor mai zice politicienii noştri şi ce vor scrie ziarele. Este asemenea unei vedete care a intrat în sărbătorile de iarnă şi are concert după concert. Unele câştigă bine, chiar dacă fac play-back, altele nici nu sunt solicitate chiar dacă au o prestaţie bună live.
Şi cât nu vor spune ei acum, un singur lucru este cert: politicienii sunt corupţi. Adică primesc bani în schimbul unor favoruri care se materializează tot în bani sau în numiri pe diverse funcţii. Mai sunt variante, dar mă opresc aici. (mai mult…)
EVENIMENT
