În puii mei, unde este optimismul?

Nu ştiu cum dracu, dar mai nou cam toată lumea în jurul meu e pălită de o mega-depresie generalizată. Şi totul parcă se reduce la texte gen ţară de căcat, criză de rahat, vreau să emigrez şi alte de astea.

Încep să cred că am io o problemă. Pentru că mă încăpăţânez să cred că încă se mai poate face ceva, că încă mai putem mişca lucrurile înspre ce vrem. Ştiu că sunteţi şi alţii care gândiţi ca mine. Dar, nu ştiu cum dracu, nu prea vă văd mişcând în ultima vreme.

Aşa că, haideţi băăăăăăăăi, aruncaţi şi voi cu nişte motive de optimism înspre mine, nu mă lăsaţi singur în calea vicisitudinilor vieţii!