Imbecilii nu sunt neapărat proşti

• Dintotdeauna am afirmat că mă enervează imbecilii, credulii, aroganţa, cocalarii sau piţipoancele. Jegoşii sunt o altă categorie, dar la care voi reveni mai târziu. Acum, liniştit, să vorbim de imbecili şi imbecilitate.

Citesem undeva că imbecilitatea, chiar dacă nu se predă în şcoli, este şi ea un proces de învăţare. Mă rog, o fi… fiindcă nu face parte din niciun partid politic, nu are susţinători, nu este o infracţiune, dar este agresivă. Unii se nasc cu ea, alţii o capăta pe parcursul vieţii. DEX explică cuvântul de “imbecilitate” – deficienţă mintală gravă, caracterizată prin incapacitatea de a depăşi nivelul intelectual al vârstei preşcolare; idioţenie, tâmpenie, om necugetat, prostie.

Şi foarte interesant mi s-a părut faptul că imbecilitatea nu poate fi oprită, dar imbecilul poate fi ocolit. Cum? Sunt curios şi eu?! Să vedem…

1. Imbecilul se naşte imbecil. Creşte. Se dezvoltă. Evolueaza în propria imbecilitate, confundând ignorarea de către ceilalţi cu ignoranţa celorlalţi.
2. Imbecilul nu este neapărat prost. Adesea imbecilul dă dovadă de un soi de inteligenţă care-i permite să-şi poleiască imbecilitatea cu diplome şi titluri.
3. Lingău prin definiţie, imbecilul are scop în viaţă atingerea recunoaşterii sociale. Orice recunoaştere socială a unui imbecil scoate în evidenţă doze noi de imbecilitate.
4. Autosuficient, imbecilul crede că reacţiile alergice pe care ceilalţi le au în faţa imbecilităţii sunt forme de respect faţă de propria persoană.
5. Imbecilul nu poate fi contrazis: fără a se îndoi vreodată de sine, se consideră deţinător al adevărului absolut. Imbecilul nu face afirmaţii, el dă sentinţe.
6. Imbecilul nu are nevoie de fraze, ci doar de cuvinte rupte din context. Imbecilului îi place să epateze, citând fără sens tot ce crede că ar putea impresiona.
7. Imbecilul nu dialoghează; el doar jigneşte. A jigni este singura sa bucurie şi, atât cât i se poate aplica noţiunea, singura sa compasiune.
8. Cu imbecilul nu se poate comunica. Imbecilul te poate auzi doar dacă vorbeşti pe limba sa, însă, chiar şi atunci, nu te poate înţelege.
9. Imbecilul se consideră superior celui care, de ruşine, refuză să-i răspundă la imbecilităţi. Ceea ce pentru ceilalţi este penibil, pentru imbecil este glorios.
10. Delator prin vocaţie, este iubit de corporaţii, de instituţii de stat şi de partide şi ajunge, nu de puţine ori, în poziţii de conducere.
    

Mi se pare interesant punctul 10. Cel puţin, pentru Republica Moldova, încă este valabil lucrul ăsta.